Nicușor Dan, pe urmele lui Băsescu pentru putere. Miza numirii lui Tomac, care este planul făcut la Cotroceni -VIDEO

Nicușor Dan
România trece printr-o transformare fundamentală, după ce Nicușor Dan a ieșit din haina de mediator și a devenit jucător politic. Nominalizarea lui Eugen Tomac pentru funcția de premier fără să aibă o majoritate parlamentară în spate, denotă faptul că Nicușor Dan vrea să își asigure un control asupra Guvernului și să își extindă puterea executivă, spun analiștii politici.
Operațiunea decisă în birourile de la Cotroceni ar fi fost declanșată după ce președintele a semnat decretele de numire pentru procurorii-șefi de la Parchetul General, DNA și DIICOT.
Analiștii politici trag un semnal de alarmă asupra faptului că Nicușor Dan ar forța Constituția și limitele acesteia prin concentrarea puterii la Palatul Cotroceni.
România este o republică semiprezidențială, în care puterea executivă este împărțită între președinte și guvern, iar executivul depinde de susținerea unei majorități parlamentare.
Profesorul universitar doctor Andrei Țăranu, prodecan la Facultatea de Științe Politice de la SNSPA, a declarat pentru presă că ”Marea întrebare este însă în ce măsură noi nu am cochetat, de fapt, cu prezidențialismul de-a lungul istoriei noastre constituționale. Aici există o anumită ipocrizie. Avem un regim destul de complicat, așa cum este el descris în Constituție. Teoretic, România este o republică semiprezidențială, în care președintele nu este la fel de puternic precum omologul său din Franța”.
”Președintele României nu poate demite guvernul după bunul plac, nu poate dizolva Parlamentul când dorește și are atribuții mai limitate decât președintele francez. În schimb, dispune de competențe importante în domeniul politicii externe și al apărării, atribuții pe care un președinte dintr-o republică parlamentară nu le are”, explică profesorul universitar.
Cea mai puternică concentrare a puterii executive a fost în guvernarea Emil Boc între 2008-2012, când președintele Traian Băsescu a preluat, de facto, cele mai multe din frâiele guvernării.
În plus, analistul politic atrage atenția asupra faptului că în ipoteza în care guvernul Tomac nu trece în Parlament, „puterea președintelui va scădea destul de mult”.
Și profesorul universitar Cristian Pîrvulescu, decan în cadrul SNSPA, apreciază că puterea președintelui în raport cu Guvernul și Parlamentul a crescut pentru că este speculat contextul politic.
”Fragmentarea parlamentară lasă un vid pe care președintele îl ocupă temporar. Sursa nu e forța Cotroceniului, ci slăbiciunea partidelor. Rămânem un regim parlamentar cu președinte ales direct și elemente semiprezidențiale, dar că vorbim cel mult despre un guvern prezidențial, adică o conjunctură, nu o transformare a sistemului. Pentru că președintele nu are un partid pe care să se bazeze, un vehicul prin care s-ar putea construi o concentrare reală de putere. Ceea ce pare forță acum e de fapt vulnerabilitate”, a mai spus Cristian Pîrvulescu.
Guvernul condus de Eugen Tomac va avea la conducerea ministerelor mai mulți consilieri prezidențiali, care au fost alături de Nicușor Dan de la începutul mandatului.
Citește și:
- 11:56 - Senator Ninel PEIA: Scutul capitalului românesc în fața colonialismului corporatist!
- 11:54 - Reuniune de urgență la NATO, la solicitarea României. Discuții cruciale despre securitatea din Marea Neagră și incidentele cu drone
- 11:39 - Șefa ICCJ, Lia Savonea, acuză un atac "toxic" asupra Justiției, cu scopul de a o controla - VIDEO
- 11:30 - PSD vrea la guvernare fără PNL și USR. Noile condiții puse de social-democrați - SURSE
Mai multe articole despre
Urmărește știrile Realitatea din PRO și pe Google News














