Partidul Social Democrat (PSD) l-a reclamat pe Ilie Bolojan la Bruxelles. Într-o scrisoare transmisă Parlamentului European(PE), social-democrații solicită monitorizarea unor evoluții recente din România considerate relevante din perspectiva statului de drept și a independenței justiției.
În contextul unor declarații publice formulate de reprezentanți ai PNL, după ce Tribunalul București a dispus suspendarea deciziei privind convocarea Congresului Extraordinar al partidului, în cadrul căruia a fost aleasă noua echipă de conducere, PSD cere Comisiei pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE) și Grupului de monitorizare a democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale (DRFMG) să analizeze oportunitatea discutării situației și solicită un schimb de opinii sau informații suplimentare din partea Comisiei Europene și a autorităților române.
Totodată, reprezentanții partidului menționează că demersul nu urmărește ca Parlamentul European să se pronunțe asupra fondului cauzelor aflate pe rol sau asupra disputelor politice interne, ci invocă reacția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care a calificat atacurile la adresa instanțelor drept o „escaladare fără precedent” și a avertizat asupra riscurilor pe care astfel de declarații le pot avea asupra independenței sistemului judiciar.
Scrisoarea PSD către PE
Stimate președinte al comisiei, stimați coordonatori,
Doresc să vă atrag atenția asupra unor evoluții recente din România care ar putea ridica semne de întrebare din perspectiva independenței justiției, a separării puterilor în stat și a statului de drept – principii protejate prin articolul 2 din TUE și monitorizate periodic de Parlamentul European prin intermediul Comisiei LIBE și al Grupului de monitorizare a democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale.
Aceste evoluții vizează proceduri judiciare în curs legate de mai multe cazuri de corupție și de dispute interne din cadrul Partidului Național Liberal (PNL). În urma unor decizii recente ale Tribunalului București și ale Tribunalului Ilfov, reprezentanți de rang înalt ai partidului au criticat public instanțele, contestând, printre altele, modul de constituire a completelor de judecată și făcând declarații percepute pe scară largă ca exercitând presiuni asupra sistemului judiciar.
Totodată, doresc să subliniez că prezenta solicitare nu vizează adoptarea unei poziții din partea Parlamentului European cu privire la fondul procedurilor naționale, la chestiunile interne ale vreunui partid politic sau la temeinicia vreunei decizii judecătorești. Astfel de chestiuni trebuie să rămână exclusiv în competența instanțelor naționale și să fie soluționate prin intermediul căilor de atac prevăzute de legislația română.
Cu toate acestea, reacția publică a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) – organismul constituțional responsabil cu garantarea independenței justiției în România – conferă acestei probleme o dimensiune mai amplă, legată de statul de drept.
În declarația sa publică, CSM a descris atacurile la adresa instanțelor drept o „escaladare fără precedent” a discursului public îndreptat împotriva sistemului judiciar și a avertizat că astfel de mesaje pot submina încrederea publicului în imparțialitatea și autoritatea sistemului judiciar. De asemenea, CSM a subliniat că hotărârile judecătorești pot fi contestate exclusiv prin intermediul căilor de atac prevăzute de lege, și nu prin transferarea litigiilor aflate pe rol în sfera publică, într-o manieră care ar putea exercita presiuni asupra judecătorilor. Totodată, a remarcat că gravitatea situației este amplificată de faptul că declarațiile au fost făcute de un partid politic care este el însuși parte într-un litigiu aflat pe rol.
Într-o democrație constituțională, actorii politici trebuie să fie liberi să își exprime opiniile, însă au și o responsabilitate specială de a respecta independența sistemului judiciar și de a evita declarațiile publice care ar putea discredita instanțele înainte de epuizarea procedurilor legale. Presiunea publică asupra judecătorilor sau tentativele de a submina legitimitatea instanțelor în timp ce cauzele sunt încă pe rol sunt incompatibile cu principiile europene privind independența sistemului judiciar, separarea puterilor în stat și respectarea loială a statului de drept.
Având în vedere importanța asigurării unei monitorizări constante a evoluțiilor legate de statul de drept în toate statele membre, aș aprecia sprijinul dumneavoastră în analizarea oportunității de a aborda această chestiune în cadrul comisiilor LIBE și/sau DRFMG, inclusiv prin intermediul unui schimb de opinii sau al unei solicitări de informații suplimentare adresate Comisiei Europene și autorităților române competente.
O astfel de discuție ar permite Parlamentului European să urmărească aceste evoluții într-o manieră echilibrată și instituțională, fără a interveni în procedurile judiciare naționale, reafirmând totodată angajamentul Uniunii față de independența sistemului judiciar și statul de drept în toate statele membre.
