Europarlamentarul Pro România Corina Crețu: "Anul 2024 este unul decisiv din punct de vedere electoral pentru viitorul României și al Uniunii Europene”

Europarlamentarul Pro România Corina Creţu: "Anul 2024 este unul decisiv din punct de vedere electoral pentru viitorul României şi al Uniunii Europene”
Europarlamentarul Corina Crețu consideră că anul 2024 va fi decisiv din punct de vedere electoral pentru viitorul României și al Uniunii Europene și că politicienii pro-europeni trebuie să coopereze și să se unească pentru apărarea proiectului european de valul extremismului.
Europarlamentarul Corina Crețu consideră că anul 2024 va fi decisiv din punct de vedere electoral pentru viitorul României și al Uniunii Europene și că politicienii pro-europeni trebuie să coopereze și să se unească pentru apărarea proiectului european de valul extremismului.
"Anul 2024 este unul decisiv din punct de vedere electoral pentru viitorul României și al Uniunii Europene. Românii vor fi chemați la urne de 4 ori pentru a-si alege viitorii lideri, iar la nivel european, 400 de milioane de cetățeni își vor putea alege reprezentanții în Parlamentul European (...) Totodată, alegerile europarlamentare reprezintă un test electoral semnificativ pentru alegători, deoarece vor contura politica la nivel continental. Doresc să reiterez un semnal de alarmă privitor la ascensiunea partidelor extremiste și populiste, ale căror lideri nu fac decât să se prezinte drept o soluție de ultimă instanță la soluțiile acestor perma-crize, profitând de pe urma nemulțumirii generale a populației. Din păcate, în încercarea de a simula soluții simple la probleme complicate, aceștia alimentează și mai mult nemulțumirea populației. Așa cum am declarat în repetate rânduri, politicienii pro-europeni trebuie să se unească și să coopereze pentru apărarea proiectului european de acest val periculos", a arătat, joi, Corina Crețu, pe Facebook.
Parlamentarul european a subliniat că în contextul schimbărilor care vor avea loc în următorii ani, este esențial ca alegătorii să îi voteze în deplină cunoștință de cauză pe cei care vor determina viitorul României.
Europarlamentarul a adus în discuție și o serie de documente adoptate în 2023, între care și Raportul referitor la alegerile europene din 2024, care solicită un acord obligatoriu între Parlamentul European și Consiliul European cu privire la alegerea președintelui Comisiei Europene.
"Acordul pune în prim-plan votul alegătorilor, în urma căruia, partidul european care câștigă alegerile poate propune Consiliului candidatul pentru Președinția Comisiei Europene, democratizând semnificativ procedura", a precizat Crețu.
De asemenea, Corina Crețu a făcut referire și la Pactul European pentru Migrație și Azil, care stabilește norme comune pentru statele membre în gestionarea migrației și solicitanților de azil.
"Totodată, adoptarea acestui acord istoric a avut o importanță deosebită în deblocarea accesului României și Bulgariei în Spațiul Schengen, deoarece Austria condiționa integrarea noastră de reformarea din temelii a sistemului de azil și migrațiune", a subliniat europarlamentarul.
Corina Crețu s-a referit și la Raportul cu privire la modificarea mecanismului propus de soluționare a obstacolelor juridice și administrative în context transfrontalier.
"Prin înlăturarea acestor bariere juridice și administrative, regiunile de frontieră ar putea fi cu 8,7% mai bogate, iar eliminarea tuturor obstacolelor ar putea aduce aproximativ 460 de miliarde de euro. În calitate de raportor alternativ, am solicitat extinderea Mecanismului și în cooperarea cu țări terțe, precum Republica Moldova și Ucraina (...) Parlamentul European a susținut în mod neclintit integrarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen, prin rezoluții care au solicitat, în final, plata de despăgubiri de miliarde de euro pentru veto-ul nejustificat al Austriei. În final, Consiliul Uniunii Europene a decis în unanimitate o integrare etapizată, astfel, din martie 2024, vom putea circula pe cale aeriană și maritimă fără controale. În ceea ce privește desființarea controalelor pe cale terestră, negocierile vor continua pe parcursul anului 2024", a arătat Crețu.
Cât despre Raportul privind sănătatea mintală, susține Corina Crețu, acesta solicită o strategie europeană cu obiective bine definite în domeniul sănătății mintale, concomitent cu o finanțare adecvată și instituirea unui an european al sănătății mintale.
"România se află pe locul 58 în lume în ceea ce privește rata de suicid și pe locul 126 în ceea ce privește depresia. Anxietatea, depresia și tulburările de comportament sunt printre principalele cauze de boală și suferință în rândul tinerilor. În România, aproximativ 22.000 de copii și tineri trăiesc cu un diagnostic de boală mintală", a precizat parlamentarul european.
O altă reglementare adoptată în 2023, este Actul European privind Inteligența Artificială, prin care Europa a devenit primul continent care a stabilit norme clare pentru utilizarea inteligenței artificiale.
"Neconformarea companiilor care utilizează inteligența artificială cu obligațiile ce derivă din Regulament poate conduce la amenzi de pana la 7% din cifra de afaceri" a susținut europarlamentarul.
Cât despre Regulamentul privind combaterea despăduririlor globale, adoptat anul trecut, Corina Crețu consideră că acesta reprezintă un demers esențial în stoparea defrișării ilegale.
"Astfel, întreprinderile vor fi obligate să se asigure că produsele vândute pe teritoriul UE nu provin de pe terenuri despădurite. în România, în ultimii 20 de ani, au fost tăiate 400.000 de hectare de păduri", a mai arătat Corina Crețu.
Sursa: Realitatea Din PRO
Urmărește știrile Realitatea din PRO și pe Google News
























