Corina Crețu: Sper ca Președinția Spaniolă a Consiliului Uniunii Europene să acorde o prioritate deosebită aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen

Corina Crețu: Sper ca Preşedinţia Spaniolă a Consiliului Uniunii Europene să acorde o prioritate deosebită aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen
Europarlamentarul Corina Crețu și-a exprimat speranța ca, odată cu reînceperea activității în Parlamentul European (PE), Președinția spaniolă a Consiliului Uniunii Europene să acorde o prioritate deosebită aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen.
Europarlamentarul Corina Crețu și-a exprimat speranța ca, odată cu reînceperea activității în Parlamentul European (PE), Președinția spaniolă a Consiliului Uniunii Europene să acorde o prioritate deosebită aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen.
Corina Crețu a subliniat luni, într-o postare pe Facebook, că la reluarea activității PE munca sa din următoarea perioadă se va axa pe subiecte de ordin economic, social și politic, importante atât pentru viitorul Uniunii Europene, cât și pentru cel al României, aderarea la Spațiul Schengen fiind unul dintre ele, conform agerpres.
"Printre elementele noi introduse în rezoluția privind aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen se numără statuarea juridică a caracterului discriminatoriu și anti-european a veto-ului dat de Austria, astfel putând fi luate măsuri legale. Sper ca Președinția Spaniolă a Consiliului Uniunii Europene să acorde o prioritate deosebită acestui subiect întrucât să se ajungă la un consens în negocieri pentru ca următorul vot în Consiliului JAI să fie unul pozitiv, aceștia susținând pe deplin aderarea României și a Bulgariei la Spațiul Schengen', a scris ea.
Europarlamentara a menționat că printre subiectele pe care le va mai urmări se regăsesc o serie de teme de importanță națională și europeană, cum ar fi fondurile europene, taxarea multinaționalelor Agendei Urbane Europene - Dezvoltarea Zonelor Rurale, viitorul politicii de coeziune, alegerile europarlamentare, Republica Moldova și problemele interne ale țării.
Deputatul european a precizat că România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde de euro și că "din păcate statul Român a făcut plăți în valoare de mai puțin de 5% din banii intrați deja".
Printre măsurile privind taxarea multinaționalelor se numără implementarea unui impozit minim global de 15% pentru marile companii multinaționale din Uniunea Europeană, cu venituri financiare de peste 750 milioane de euro pe an.
"Susțin faptul că este necesară o reechilibrare a pieței în ceea ce privește taxarea la nivel european al acestor companii, mai ales în contextul crizelor sistemice pe care le traversăm, deoarece consumatorul de rând este cel care suferă prin plățile exorbitante a prețurilor aferente produselor de bază pentru ca să-și asigure un trai decent", a precizat Corina Crețu.
În privința Agendei Urbane Europene - Dezvoltarea Zonelor Rurale, Crețu consideră că orașele, deși sunt nuclee de creativitate și motoare ale creșterii europene, se confruntă cu probleme majore precum excluziunea socială, poluarea aerului sau șomajul.
Cât despre mediul rural, Corina Crețu susține că circa 137 de milioane de europeni (adică 30% din întreaga populație a UE) locuiesc la sate și că există comunități care trăiesc total rupte de servicii medicale de prim-ajutor, de educație de calitate, de condiții considerate a fi de bază în Europa secolului XXI.
Despre politica de coeziune, Corina Crețu susține că aceasta contribuie la consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în UE, corectează dezechilibrele dintre țări și regiuni și îndeplinește prioritățile politice ale Uniunii și că vor avea loc discuții și dezbateri referitor la creșterea eficienței acesteia prin mecanisme de condiționalitate reînnoite pentru perioada de după 2027.
"În calitate de fost Comisar European pentru Politica Regională voi contribui cu expertiza mea în cadrul acestor discuții, considerând că este important să se consolideze în continuare legăturile dintre investițiile în cadrul programelor politicii de coeziune și reformele relevante, asigurând un echilibru între nevoile și capacitățile relevante, pe de o parte, și mecanismele de condiționalitate, pe de altă parte", a apreciat ea.
Alegerile europarlamentare vor avea loc în statele membre ale Uniunii Europene în perioada 6-9 iunie 2024, a amintit parlamentarul european, și acestea vor avea loc în România cel mai probabil pe 9 iunie 2024.
"Speranța mea este să înțelegem importanța prezenței la vot într-un număr cât mai mare în cadrul acestui scrutin deoarece este important ca un legislativ să fie format din oameni profesioniști care au o experiență relevantă în domeniile esențiale cu scopul de a reprezenta interesele României la nivel european", a subliniat europarlamentarul.
Despre Republica Moldova, care a devenit țară candidată la Uniunea Europeană, Corina Crețu și-a exprimat speranța că vor fi demarate negocierile de aderare până la sfârșitul acestui an.
"Consider necesară includerea Republicii Moldova în programele, instrumentele și agențiile UE, cum ar fi programul privind piața unică a UE, programul Europa digitală, mecanismul de protecție civilă al UE, Agenția Europeană de Mediu, Mecanismul pentru interconectarea Europei, Agenția Europeană de Apărare, Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC), DiscoverEU, Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială și altele, precum și să intensifice participarea Republicii Moldova la programele la care a aderat deja, cum ar fi Erasmus Mundus. Republica Moldova trebuie să poată beneficia de instrumentele financiare de preaderare ale UE cât mai curând posibil pentru a face față situației economice precare. De mai bine de un deceniu, România a demonstrat că reprezintă principalul partener strategic al Republicii Moldova. Speranța mea cea mai sinceră este ca și viitorul nostru să fie unul comun, în Uniunea Europeană", a arătat Crețu.
Pe plan intern, consideră europarlamentarul, ar exista mai multe realități paralele: "O Românie a celor puși pe căpătuială, de o iresponsabilitate criminală, o Românie a celor care au acaparat într-o formă sau alta puterea, utilizând-o doar în interes personal, o Românie a celor plecați, care nici nu mai visează să se întoarcă acasă, și o altă Românie a celor care încă așteaptă o minune, un moment-zero de la care să pornim reconstrucția a tot ceea ce nu funcționează".
"Șirul tragediilor, care pare că nu se mai încheie, chiar trebuie să ne trezească din adormire și să ne împingă să facem ceva. Altceva decât am tot încercat și, se vede bine, nu ne-a ieșit. De aceea eu cred în continuare că cei trei piloni ai reconstrucției trebuie să fie educația, sănătatea și dezvoltarea economică, baze pe care să construim o țară a rigorii în toate aspectele vieții cotidiene. Cei care greșesc trebuie să plătească, iar cei care au permis, din neglijență sau complicitate, încălcarea legilor, să fie considerați co-autori. A trecut vremea clemenței, a jumătăților de măsură, cu atât mai mult a dublei măsuri", a transmis Corina Crețu.
Sursa: Realitatea Din PRO
Urmărește știrile Realitatea din PRO și pe Google News
























