Fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu susține, într-o postare pe Facebook, că analista Fitch care a declarat că ratingul de țară al României este pus în pericol de instabilitatea politică a încălcat codul deontologic al agenției. Potrivit lui Câciu, riscul real asupra ratingului de țară este dat de sustenabilitatea gradului de acoperire a plății datoriei publice, nu de criza politică.
Reacția vine după ce Malgorzata Krzywicka, analistă la agenția de evaluare financiară Fitch Ratings, a declarat pentru Bloomberg că România riscă să fie retrogradată la categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții), pe fondul crizei politice prelungite, care amenință credibilitatea fiscală a țării.
Argumentul central: gradul de acoperire a datoriei, nu instabilitatea politică
Fostul ministru susține că ratingul de țară se acordă asupra datoriei suverane, iar agențiile de rating evaluează capacitatea și disponibilitatea unui stat de a-și plăti obligațiile financiare integral și la scadență. În opinia sa, elementul îngrijorător este gradul de acoperire a datoriei pe termen scurt, aflat, spune el, într-o scădere abruptă, până la 91%, alături de o scădere similară a acoperirii datoriei pe termen lung.
Câciu citează, în susținerea argumentului, comunicatul BNR privind balanța de plăți pentru luna iulie 2026: „Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,7% în perioada ianuarie-iulie 2026, comparativ cu 18,4% în anul 2025. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 iulie 2026 a fost de 5,7 luni, comparativ cu 6 luni la 31 decembrie 2025. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2026 a fost de 91,4%, comparativ cu 104,4% la 31 decembrie 2025.”
Critici la adresa gestionării rezervelor valutare de către Guvernul Bolojan
Fostul ministru consideră că aceste date arată, în opinia sa, un eșec al politicii fiscal-bugetare a premierului Ilie Bolojan și o gestionare deficitară a datoriei publice și a rezervelor de trezorerie. Potrivit lui Câciu, Guvernul ar fi folosit în exces rezervele valutare ale țării pentru a evita finanțarea prin împrumuturi curente, deși costul acestora ar fi crescut între timp la 7,4%, în condițiile în care bufferul de trezorerie avea un cost al stocului de 3,2%.
„Ce vedem aici este un eșec al politicii fiscal-bugetare dusă de Bolojan, dar și o necunoaștere crasă a managementului datoriei publice și a rezervelor de trezorerie”, scrie Câciu.
El susține, totodată, că amânarea ieșirii pe piețele externe în intervalul aprilie-septembrie a dus la o reducere a serviciului datoriei externe pe termen lung de peste trei puncte procentuale, în condițiile în care mai sunt necesare cel puțin 6 miliarde de euro de pe piețele externe în lunile octombrie și noiembrie, la dobânzi în creștere cu circa 10% față de perioada aprilie-august.
Referitor la impactul asupra bugetului, Câciu afirmă că deficitul a scăzut cu 48 de miliarde de lei, dar datoria publică a crescut cu 159 de miliarde de lei, generând, potrivit calculelor sale, o plată suplimentară cu dobânzile de peste 8 miliarde de lei doar în primele șapte luni din 2026, la care s-ar adăuga cel puțin 4 miliarde de lei dobânzi nebugetate inițial.
„La peste un an de guvernare «responsabilă» și «providențială» a lui Bolojan, discuția despre «junk» este mai prezentă decât în orice perioadă din ultimii 16 ani”, a mai scris fostul ministru.
Poziția lui Câciu privind declarațiile analistei Fitch
Referitor la declarațiile analistei Fitch, Câciu susține că instabilitatea politică poate fi, cel mult, un factor luat în calcul la evaluarea perspectivei unui rating, nu a ratingului în sine, și că o astfel de instabilitate ar putea justifica, eventual, menținerea unei perspective negative asociate ratingului. Fostul ministru afirmă că un analist al unei agenții de rating nu ar trebui să exprime opinii personale în spațiul public despre riscul de rating al unei țări aflate în evaluare, atât din cauza riscului reputațional pentru agenție, cât și pentru că asemenea afirmații pot duce la creșterea imediată a costurilor de finanțare pentru statul vizat.
„Așa că ori doamna analist va fi sancționată de agenția Fitch și va avea o recomandare negativă pentru orice angajare ulterioară, ori Fitch va ieși cu o dezmințire și se va dovedi că articolul din Bloomberg a fost doar o manipulare bazată pe ceva inventat”, a conchis Adrian Câciu, pe pagina sa personală de Facebook.
Contextul: ultima evaluare Fitch și avertismentul privind criza politică
La finele lunii iulie, Fitch a menținut ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă, acesta fiind ultimul calificativ din categoria „investment grade”. Agenția urmează să publice o nouă evaluare a ratingului suveran al României în luna ianuarie 2027.
Potrivit analistei Malgorzata Krzywicka, capacitatea Guvernului de la București de a reduce în continuare deficitul bugetar și de a prezenta un buget credibil pentru anul următor va fi esențială pentru evaluarea bonității țării pe termen scurt.
„Cu cât criza persistă mai mult fără un guvern funcțional, cu atât se ridică mai multe întrebări cu privire la predictibilitatea fiscală și la capacitatea de a realiza ajustările necesare”, a declarat analista, potrivit Bloomberg.
