România, „invizibilă” în diplomația de la Bruxelles. Strategia tăcerii și eșecul comunicării instituționale

O analiză Politico dezvăluie o realitate îngrijorătoare: Bucureștiul a ales o strategie a tăcerii pentru „a nu deranja”, lăsând Reprezentanța Permanentă la UE fără purtător de cuvânt, cu site-urile oficiale blocate și fără capacitatea de a-și impune interesele în plină criză politică guvernamentală.

În ciuda ponderii sale demografice și a poziției geostrategice cruciale din sud-estul Europei, România rămâne o prezență ștearsă în diplomația europeană. Cinci diplomați și oficiali de rang înalt de la Bruxelles au confirmat că Bucureștiul refuză sistematic să se implice în inițiativele majore sau sensibile din punct de vedere politic și își promovează extrem de rar interesele în mod public în „bula” europeană. Această pasivitate ridică semne de întrebare, mai ales că țara este unul dintre cei mai mari beneficiari net de fonduri europene.

„Nu e nimeni acasă?”: Criza politică de la București blochează deciziile

Această lipsă cruntă de vizibilitate a fost accentuată recent de prăbușirea guvernului pro-european de la București. Instabilitatea politică din țară a blocat circuitele decizionale, transformând obținerea unor instrucțiuni clare de la capitală într-o misiune aproape imposibilă pentru diplomații români.

Totuși, absența de pe scena mare a deciziilor nu este o problemă apărută peste noapte. Potrivit unui oficial român care a vorbit sub protecția anonimatului, izolarea este, de fapt, o strategie asumată: delegația României preferă să „stea la cutie” pentru a evita valurile politice, eventualele dispute cu ceilalți parteneri europeni sau reacțiile de respingere din partea statelor membre puternice.

Dezastru la capitolul comunicare: Singura ambasadă fără purtător de cuvânt

Deficiențele administrative ale reprezentării românești la Bruxelles sunt vizibile cu ochiul liber. Dintre toate cele 27 de state membre ale UE, România este singura țară care nu are în funcție un purtător de cuvânt sau un ofițer de presă dedicat care să explice pozițiile oficiale ale statului.

Listele publice menționează un singur angajat pe zona de comunicare, iar Reprezentanța Permanentă a României nu a mai emis un comunicat de presă de aproape un an. Mai mult, infrastructura digitală este la pământ: site-ul oficial al ambasadei este frecvent nefuncțional, o problemă tehnică ce afectează constant și pagina Ministerului Afacerilor Externe (MAE) de la București. Întrebați despre această situație, oficialii Reprezentanței au refuzat să comenteze, iar MAE nu a oferit un răspuns oficial.

Activitate „în umbră”: Tehnocrații din UE și ofensiva de la NATO

Cu toate acestea, există și voci diplomatice care nuanțează această imagine de pasivitate totală. Anumiți oficiali europeni afirmă că România nu este complet inactivă, ci doar preferă să acționeze strict la nivel tehnic. Reprezentanții români se implică activ în dosarele care vizează direct interesele țării, cum ar fi lobby-ul din cadrul grupului „Prietenii Coeziunii” pentru menținerea finanțării regionale, și au adus în atenția Consiliului Afaceri Externe probleme de securitate stringente, precum incursiunile ilegale de drone rusești în spațiul aerian național.

În plus, specialiștii în politică externă notează o diferență majoră de dinamică în funcție de instituție: în timp ce la sediul Uniunii Europene delegația României își păstrează o discreție totală, la Cartierul General al NATO din Bruxelles, reprezentanții Bucureștiului au o activitate extrem de intensă și de vizibilă.