Culisele statului paralel | C. P. Tăriceanu, premierul ”inimă zburdalnică”. Dezvăluiri despre bilețelul roz și evoluția sa politică

Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, fost premier al României în perioada decembrie 2004 – decembrie 2008, președinte al Senatului până în septembrie 2019 și actual lider al formațiunii ALDE. Un personaj al clasei politice care s-a remarcat prin apariții spectaculoase – fie pe motocicletă sau în mașini de epocă, fie la braț cu câte o nouă soție. A avut parte de tot ce și-a dorit în politică, dar și de lucruri mai puțin dorite: răfuieli politice și audieri la DNA.

Culisele statului paralel | Cristian Rizea, dezvăluiri incendiare despre ILEGALITĂȚILE comise de C. P. Tăriceanu

Tariceanu a guvernat într-unul dintre momentele-cheie pentru țara noastră: înainte de instalarea crizei economice mondiale din 2009.
”Rugămintea mea la Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu, “Inimă Zburdalinică”, este să citească Constituţia ca să nu se mai facă de râs atunci când planifică programul dat de domnul Voiculescu”, spunea Traian Băsescu. 

Despre viața sa privată, Tăriceanu declara că a încercat întotdeauna să nu o pună pe prima pagină.  Cu 5 nunți la activ, cu greu a ratat, când și când, prima pagină a ziarelor…
Din 2013, fostul prim-ministru este căsătorit cu designerul Loredana Moise, o femeie cu 26 de ani mai tânără. În 2018, politicianul i-a donat actualei soții două case în valoare de 180.000 euro. A avut de unde, conform ultimei sale declarații de avere.

Președintele ALDE deține 6 locuințe, o motocicletă, bijuterii în valoare de 60.000 de euro, mai multe terenuri și case de vacanță. În 2006, Tăriceanu declara că l-a costat nu mai puțin de 480.000 de euro doar dotarea vilei sale din Snagov, scria presa națională.
Fostul premier deţine și acţiuni la societăţi precum Banca Transilvania, BRD sau Transgaz, conform declarației sale de avere, iar în conturi are peste jumătate de milion de euro.

Pasiunea lui pentru mașini l-a făcut să adune în garaj 6 autoturisme, unele de colecție.

Pe lista pasiunilor lui Călin Popescu-Tăriceanu s-a numărat, cândva, și modelingul. Atras de lumina reflectoarelor, la vârsta de 18 ani a cochetat cu meseria de manechin.

Dincolo de spumoasa viață privată, Călin Popescu-Tăriceanu a avut, în primul rând, ambiții politice. În anul 1990, participat la refondarea Partidului Național Liberal.

La doar jumătate de an de la reînființarea PNL, Tăriceanu a rupt partidul, formând, împreună cu Dinu Patriciu și fostul primar al sectorului 1, Andrei Chiliman, PNL-Aripa Tânară. Nu a avut priză la public, astfel că s-a reîntors in PNL. Și nu oricum, ci vicepreședinte. Tot în 1990, cu sprijinul lui Guy Verhofstadt, cel care avea sa îi devina și partener politic, a înființat Radio Contact. Verhofstadt a povestit că a donat toată aparatura necesară înființării postului, însă aceasta a fost distrusă de mineri, în mineriada din 13-15 iunie.

În 1996, timp de un an, în guvernarea CDR, Tăriceanu a primit funcția de ministru al Industriei și Comerțului. A restructurat sectorul petrolier și astfel a înființat PETROM.

În 2004, când Theodor Stolojan s-a retras invocând motive de sănătate, a preluat, ca interimar, conducerea PNL. Un an mai târziu a fost ales președinte al liberalilor.

După câștigarea alegerilor prezidențiale de către Traian Băsescu, Tăriceanu este desemnat prim-ministru al României. „O greșeală”, spunea Traian Băsescu în plin mandat alături de Tăriceanu, co-președinte al alianței DA. Războaiele dintre cei doi lideri au rupt uniunea politică, iar Tăriceanu a fost nevoit să-și facă un guvern minoritar, alături de UDMR. Din umbră, premierul a primit însă și susținerea PSD.

Mandatul de premier al lui Călin Popescu-Tăriceanu a transformat Parlamentul într-un câmp de luptă.
”Nu vreau să închei înainte de a da o replică la două personaje jalnice de pe scena politică, este vorba despre Stolojan şi Boc, care repetă într-una nişte afirmaţii făcute de şeful lor. Avem de-a face cu doi papagali”, spunea fostul premier. 

Nici măcar natura nu l-a ajutat pe Tăriceanu. În mandatul său de premier, țara a fost lovită de inundații catastrofale. 66 de oameni au fost uciși de viituri, iar câteva mii au rămas fără case.

Pe lângă dezastrul provocat de calamități, mondenități și haos politic, presa relata că, în 9 aprilie 2004, Tăriceanu a cumpărat 10 milioane de acțiuni Rompetrol, la pont, acțiuni pe care le-a vândut cu profit după ce a devenit prim-ministru.
Controversele au curs și în Afacerea Sterling, în care guvernul condus de Tăriceanu a emis o Hotărâre de concesionare a petrolul și gazelor din jurul Insulei Șerpilor către Midia Resources SRL, firmă care avea un capital social de doar 200 de lei.

La finalul mandatului, în 2008, Tăriceanu trăgea linie și constata că a traversat una dintre cele mai dure perioade ale țării, marcata de evenimente dramatice: răpirea jurnaliștilor în Irak, gripa aviară și anchetarea lui Dinu Patriciu, fost partener politic și de afaceri al său.

Totuși, Tăriceanu a introdus cota unică de 16% atât pentru impozitul pe venit, cât şi pentru impozitul pe profit.
Înaintea alegerilor parlamentare din 2008, Guvernul Tăriceanu a majorat pensiile cu 20%, salariile profesorilor cu 9%, ale poliţiştilor cu 20% și a majorat salariul minim brut pe economie de la 500 de lei la 540 de lei, ignorând semnele crizei ce urma. Premierul era convins că aceasta nu va afecta și țara noastră.
”Dacă nu aveţi încredere în ceea ce vă spun eu, atunci sunt câteva publicaţii financiare în România pe care vi le recomand să le consultaţi. Vă repet că nu vor fi efecte“, spunea Tăriceanu.

Tot cu Tăriceanu premier a fost introdusă taxa pe prima înmatriculare, România a trecut la leul greu și s-a desființat serviciul militar obligatoriu. Dar cel mai important lucru produs în mandatul său a fost ca s-a realizat integrarea în Uniunea Europeană.

În anul 2007, premierul Tăriceanu intenţiona să înfiinţeze o companie energetică-gigant, formată din Electrica, Hidroelectrica şi complexurile energetice Turceni şi Rovinari. Fostul premier spunea, citat de Adevărul, că ideea i-a venit „dintr-un sentiment foarte omenesc, şi anume invidia că cehii au o astfel de companie de valoare“, adică CEZ. Planul său a picat la scurt timp în Justiţie.

În 2006, Enel a fost desemnat câştigător al procesului de privatizare a companiei Electrica Muntenia Sud. Enel s-a angajat să plătească aproape 400 de milioane de euro pentru 50% din acţiunile companiei de stat şi să efectueze o majorare de capital de alte 425 milioane de euro.

În anul 2008, Guvernul intenţiona să privatizeze CFR Marfă, prin vânzarea integrală a pachetului de acţiuni, contra 1 miliard de euro. Si acest plan a eșuat.

Tariceanu a fost criticat și de faptul că a risipit peste 2 miliarde de euro încasați de statul român de la austriecii de la Erste pentru privatizarea BCR.
Și mai ales, a fost criticat pentru creșterea numărului de angajați la stat și a salariilor acestora.

Tăriceanu a preluat guvernul când deficitul bugetar al țării era de 0,8% din PIB, iar la finalul mandatului, în 2008, România ajunsese la un deficit de 5,7% din PIB.

După guvernarea Tăriceanu, România a fost lovită de criza economică mondială, iar țara noastră a simțit din plin efectele deciziilor luate de liberal. S-a ajuns la creşteri de taxe, tăieri de salarii şi la un împrumut semnificativ de la FMI.

Ulterior, scandalul care a scris istorie legat de mandatul său a fost cel al bilețelului roz.
”Lui Tăriceanu îi transmitem următorul mesaj: Acesta este biletul pe care l-a scris în 2005, într-un gest nemaîntâlnit, un premier care încearcă să facă trafic de influenţă la preşedintele României pentru prietenul lui de atunci Patriciu”, declara Elena Udrea. 

După ce a căzut cortina peste guvernul Tăriceanu, s-a evidențiat o altă trăsătură a politicii mioritice. Vechii dușmani au devenit, cu mare ușurință, aliați.
Popescu-Tăriceanu și Victor Ponta au format alianța USL în 2011, apoi o alta, între ALDE și Pro România pentru alegerile din 2020. Niciuna nu a avut succes.

În 2014, Tăriceanu și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale. A obținut doar putin peste 5% din voturi.

Reflectând asupra mandatului său de premier, dar și perioadei ulterioare, Călin Popescu-Tăriceanu recunoaște astăzi că România ar fi meritat mai mult din partea sa.
”Un lucru care m-a deranjat foarte tare că s-a instalat o adversitate între mine ca prim-ministru și Băsescu. Băsescu ataca permanent fie guvernul, fie pe mine persoanal. Mi-am consumat energiile, ne-am irosit energiile într-o luptă absolut prostească. România ar fi putut, și eu aș fi putut să fac mult mai mult”, a spus fostul premier.

În prezent, Tăriceanu este anchetat de Direcția Națională Anticorupție pentru luare de mită în dosarul Microsoft. Procurorii au anunțat că a fost trimis în judecată pentru că ar fi încasat 800 de mii de euro șpagă, iar faptele s-ar fi petrecut când era prim-ministru.