Polonia și Italia au anunțat oficial că nu vor adera, pentru moment, la inițiativa președintelui american Donald Trump privind înființarea unui „Consiliu pentru Pace”, potrivit informațiilor transmise de Reuters și preluate de Agerpres.
Inițial, acest organism a fost conceput pentru monitorizarea armistițiului din Fâșia Gaza și pentru coordonarea procesului de reconstrucție a enclavei palestiniene.
Ulterior, rolul său a fost extins, urmând să se implice în soluționarea conflictelor la nivel global. Această schimbare de direcție a stârnit îngrijorări în rândul mai multor state, care se tem că noua structură ar putea concura cu Organizația Națiunilor Unite.
Reticențele au fost amplificate și de includerea Rusiei și Belarusului printre țările invitate, fapt ce a determinat multe guverne occidentale să adopte o poziție rezervată. Premierul polonez Donald Tusk a explicat că Varșovia nu consideră oportună, în acest moment, participarea la proiect.
„Având în vedere unele îndoieli la nivel național privind forma acestui consiliu, Polonia nu se va alătura activității sale în actualele condiții. Vom analiza însă situația, iar dacă circumstanțele se vor schimba, nu excludem nicio opțiune”, a declarat Tusk în cadrul unei reuniuni guvernamentale.
Totodată, șeful executivului polonez a subliniat că relația cu Statele Unite rămâne o prioritate strategică pentru Polonia. La rândul său, ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a confirmat că Roma nu poate adera la această inițiativă din motive legale.
„Există o barieră constituțională insurmontabilă în cazul Italiei. Constituția noastră nu permite participarea la o organizație condusă de un singur lider”, a declarat Tajani pentru postul Sky TG24.
El a adăugat însă că Italia rămâne deschisă colaborării în domeniul reconstrucției și al promovării păcii, în special în Orientul Mijlociu.
Premierul italian Giorgia Meloni, cunoscută pentru relația apropiată cu Donald Trump, a afirmat luna trecută că i-a cerut președintelui american să modifice structura „Consiliului pentru Pace”, astfel încât Italia să poată lua parte la acest proiect.
Refuzul Poloniei și Italiei reflectă rezervele tot mai mari ale unor state europene față de această inițiativă, în contextul echilibrului delicat dintre cooperarea internațională și respectarea normelor constituționale și multilaterale.
